Rezultatele 1 - 25 din 55 pentru "buget pensii"

Chletuielile bugetare suplimentare în urma recalculării pensiilor, care va intra în vigoare de la 1 septembrie, vor fi de 2,1-2,2 miliarde lei lunar, au precizat surse guvernamentale. Per total, efortul bugetar pentru recalculare va fi de circa 8,5 miliarde lei în cele patru luni până la sfârșitul anului.

În luna decembrie 2023, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu ajunsese la 10.920 persoane, suma totalã a cheltuielilor cu pensile aferente fiind de 163,38 milioane lei. În total, anul trecut, pentru partea necontributivă a pensiilor au fost cheltuiți de la buget 1,45 miliarde lei, față de 367 milioane lei pentru partea contributivă. Potrivit datelor Profit.ro, cuantumul celei mai mari pensii de serviciu este de 58.191 lei, aceasta fiind încasată de un fost magistrat.

În anul 2024 se vor suspenda în continuare ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din sistempul public, angajările urmând a fi aprobate doar prin memorandum în Guvern, conform unei ordonanțe de urgență pregătitoare pentru bugetul de anul viitor. Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor va fi menținut la nivelul lunii decembrie 2023, iar munca suplimentară va fi compensată cu timp liber, cu excepția polițștilor, militarilor și lucrătorilor din serviciile speciale. În ciuda declarațiilor contrare ale premierului Ciolacu, indemnizațiile demnitarilor, alături de cele ale funcționarilor publici ar urma să fie majorate cu 5%. Anul viitor nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.

Persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic vor putea fi contribuabili ai sistemului public de pensii, conform unor amendamente aduse de senatorii proiectului legii pensiilor. Proiectul a fost adoptat prin vot în plenul Senatului și va fi transmis pentru dezbatere și vot final Camerei Deputaților.

Sistemul public de pensii va avea la dispoziție venituri de 111,7 miliarde de lei, în creștere cu 12,6% față de anul acesta și pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Subvenția care se dă de la bugetul de stat către sistemul de pensii pentru echilibrare scade cu 8,5%, de la 11,74 miliarde de lei anul acesta la 10,74 miliarde de lei anul următor.

Guvernul ia în calcul majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie, la 3.000 lei, majorarea pensiilor urmând a fi de maximum 11%, în functie de bugetul pe anul viitor, au precizat surse politice pentru News.ro.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu (pensii speciale) era, în luna mai 2022, de 9.826 persoane, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Ministerul Muncii face simulări pe mai multe variante de majorare a pensiilor pentru anul în curs, în contextul în care inflația accelerată afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a pensionarilor, dar crește în același timp încasările statului din taxe și impozite. Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%, au declarat pentru Profit.ro surse din Ministerul Muncii. Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat, marți, pentru creșterea pensiilor, afirmând că este "imoral" și "incorect" ca doar pensionarii să plătească "prețul" crizelor. Iohannis a anunțat că Guvernul va veni cu un plan serios în această chestiune.

Bugetul asigurărilor sociale estimează cheltuieli de 99,7 miliarde lei în 2022, din care 99,56 miliarde lei pentru sistemul public de pensii, potrivit proiectului legii asigurărilor sociale, prezentat de guvern. Fondurile necesare vin 86,4% din contribuții de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale și 13,5% din subvenții de la bugetul de stat, suma aceasta din urmă fiind de 13,47 miliarde lei. Suma redirecționată de la bugetul de asigurări sociale (Pilonul I) către pensiile obligatorii Pilon II se va situa la 11,08 miliarde de lei anul următor.

Subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii va fi redusă cu 142,4 milioane de lei în acest an, în contextul în care evoluția bună a pieței muncii a dus la încasări mai mari din contribuția la pensie plătită de angajați, prevede proiectul de rectificare a bugetului de asigurări sociale, prezentat acum de Ministerul Finanțelor. Având în vedere că veniturile la bugetul de pensii au fost cu 672,8 milioane lei peste așteptări, Guvernul a decis să aloce suplimentar 530,38 milioane lei pentru cheltuielile cu pensiile și să scadă cu 142,42 milioane de lei subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii.

Guvernul se vede nevoit să ia sute de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea plăti pensiile militare de stat în luna decembrie, după ce mii de cadre militare și polițienești s-au pensionat pe parcursul anului, majorând semnificativ costurile bugetare lunare ale acestor pensii.

România are nevoie de un guvern cu puteri depline care să poată pregăti bugetul pentru anul următor și să semneze decizii precum majorarea pensiilor sau înghețarea amenzilor, atenționează ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu, secretar general al PNL, în emisiunea Ora de Profit.ro.

Propunerea de rectificare bugetară pentru Ministerul Muncii prevede diminuarea cu 3,3 miliarde de lei a subvenției acordate de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, fapt care reflectă creșterea veniturilor colectate din contribuțiile angajaților, anunță ministerul. Profit.ro a scris în urmă cu o săptămână că intenția ministerului este de a reduce cu 3,3 miliarde subvenția, în contextul în care economia are o evoluție peste așteptările de la începutul anului, ceea ce are impact și pe piața muncii, asupra numărului de angajați și a veniturilor acestora, deci și a încasărilor statului la bugetul de pensii.

Subvenția acordată de la buget sistemului de pensii pentru acoperirea deficitului, diferența dintre veniturile colectate din contribuții și cheltuielile cu plata indemnizațiilor, va fi redusă cu 3,32 miliarde de lei, prevede proiectul de rectificare bugetară pregătit de guvern. Diminuarea subvenției survine ca urmare a evoluției peste așteptări a economiei și, implicit, a pieței muncii, ceea ce a condus la venituri mai mari din contribuții.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.

Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

Premierul Florin Cîțu a declarat, joi seară, că ”nu există nimic gratuit pe lumea asta”, referindu-se la limitarea călătoriilor studenților. ”Fiecare subvenție de la buget, eu o analizez prin două filtre: costul de oportunitate, dacă există altceva pe care l-aș putea face profitabil și impactul, a anunțat premierul.

Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, ca instituțiile publice să nu mai acorde vouchere de vacanță în 2021, majorarea punctului de pensie prevăzută pentru anul acesta să fie amânată pentru anul viitor, iar gratuitatea călătoriilor cu trenul pentru studenți să fie înlocuită cu o reducere de 50% pe transportul local și național. Executivul a decis, totodată, anularea sporului de 30% la salariu, acordat de anul trecut angajaților din prefecturi sub motivul prevenirii și combaterii pandemiei de Covid-19.

Pensiile vor fi majorate anul următor cu rata inflației, la care se va adăuga "cel mult" 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, prevede un proiect al Ministerului Finanțelor. Formularea "cel mult" din noul proiect este în contradicție cu declarațiile anterioare ale liderilor coaliției de guvernare, inclusiv premierul Florin Cîțu și șeful PNL Ludovic Orban, care au declarat recent că pensiile vor fi majorate pe viitor cu rata inflației, la care se va adăuga și 50% din creșterea salariului mediu brut. În 2021 pensiile sunt înghețate la nivelul din 2020.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.

Majoritatea PSD din comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului a introdus miercuri o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, și prevăzând că Guvernul nu se poate împrumuta până la finele anului peste plafonul de 40% din PIB.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Un salariat plătește lunar sub formă de impozite, contribuții și taxe aproape 900 de lei, în vreme ce un pensionar achită 176 de lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli sub 1.200 de lei lunar, cam cât un pensionar (1.030).